2017/07/17

Esecul meu de luni (sau Cum sa iesi din zona de confort)

Ieri am venit acasa cu o mie de pungi cu mancare, care  mai de care mai ticsita cu bunatati. Am fost la tara si am luat de toate din gradina, dupa care am oprit la Mega-ul din Baneasa, de unde am plecat cu o sacosa plina cu chestii sanatoase, in varful careia tronau turmericul, semintele de pin si un avocado.
Super! Aseara am pregatit o varza "aburita" cu ceapa si am incheiat ziua cu fructe, azi dimineata am renuntat la desert, la pranz am mancat celebra varza si as fi putut trai fericita pana la adanci batraneti daca
m-as fi oprit aici. Dar am continuat cu covrigei ( integrali!) cu branza, iaurt cu seminte, vreo zece nuci si doua patrate de ciocolata ( neagra!). Noroc ca iubitul meu mi-a facut o cafea magnifica azi dimineata si cu ea am incheiat aceasta masa de pranz lunga cat o coada la bere de festival.
Pentru ca am pierdut atata timp cu mancatul, n-am mai avut nici timp, nici chef de sportul meu zilnic si uite asa, am facut rost de motive suficiente pentru care sa ma invinuiesc toata ziua si sa imi stric cheful care mi-a mai ramas.
Respir adanc si refac firul evenimentelor. Ma invinovatesc pentru sirul lung de alimente. Mai respir o data. De ce nu m-am oprit mai devreme?
Pai....atunci cand suntem intr-un proces de schimbare a unor obiceiuri ( in cazul meu, obiceiuri alimentare), este foarte posibil sa ne intalnim pe drum cu rezistenta la schimbare- acea parte din noi care refuza noul, care se teme de nou, care se refugiaza in gusturile familiare si care nu vrea sa renunte la confortul obisnuintei. Este acea voce care spune ca eforturile tale de schimbare sunt nefondate, ca esti foarte bine asa cum esti, ca nu intelege ce te-a apucat. E vocea care pune la indoiala beneficiile pe care vrei sa le obtii, dar si sansele tale de reusita. E vocea care spune "nu pot".
Si tot aceasta parte este cea care, cu prima ocazie, ne transmite ca daca tot ne-am abatut de la ce ne-am propus, atunci nu mai conteaza cat de mare e abaterea. Un covrigel sau cinci, where's the difference?
Am un gust amar. Nu de la ciocolata neagra, ci de la esecul meu. Ma simt pacalita. Da, m-am abatut de la drum. Si ce daca?
Data viitoare, imi voi permite aceasta abatere si ma voi ierta pentru ea. Cum? Fiind atenta la gandurile mele si la cuvintele pe care partea critica din mine le genereaza. Iata cum va suna dialogul meu interior:
1. Da, sunt intr-un proces de schimbare. Adica ma aflu pe un drum mai lung, pe care ma voi intalni cu tot felul de tentatii la care voi reactiona cat de bine voi putea in acel moment.
2. Da, uneori ma voi abate din drum. Si de fiecare data, abaterea va fi mai scurta, cu cat drumul meu va fi mai clar si motivatia mea mai puternica.
3. Esec, nereusita, whatever! De ce trebuie sa etichetam totul? O voi numi "oportunitate de a creste". Pana la urma, nu sunt intr-un concurs cu premii. Sunt in calatoria mea cu mine, iar experientele mele sunt cele care ma apropie de mine si de obiectivele mele.
4. Da, am incredere in alegerile pe care le fac (mai ales in cele mindful).
5. Da, am incredere ca, in momentele mai grele, voi gasi in mine resursele de care am nevoie pentru a-mi continua drumul. Fie ca e vorba de resurse pentru a accepta abaterile, pentru a lupta sau pentru a ierta.
6. Abaterea este ceva temporar! Da, asta e doar o bucatica din povestea mea. Let it go!
7. Si daca vrem sa mergem mai in profunzime, ne putem intreba ce anume ne-a determinat sa cautam un refugiu? Ce anume din ce s-a intamplat sau ce nu s-a intamplat recent ne-a speriat atat de tare incat am simtit sa ne ascundem in vechile obiceiuri?
Ceea ce am scris se poate aplica in orice latura a vietii noastre...alimentatie, stil de viata, profesie, relatii etc. Oriunde vrem si alegem schimbarea in detrimentul zonei de confort.
Ps: nu pot sa nu ma mandresc ca am ajuns ca abaterile sa fie totusi variante ok...covrigei integrali si ciocolata neagra! Hihi :)

2 comentarii:

  1. succes, ce sa zic? si eu sunt de muuulti ani in proces de schimbare a unor obiceiuri alimentare rele!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Iti multumesc, nu este usor si poate aici e farmecul ;) felicitari pentru eforturi si determinare! Ce obiceiuri iti dau cea mai mare bataie de cap?

      Ștergere